Prima pagină > media > Cum arată limba română pe facebook

Cum arată limba română pe facebook

E atractiv, incitant, ba chiar de-a dreptul molipsitor să inventezi cuvinte, să te joci cu sensurile ori cu asocierile lor. Am spus-o și o spun: n-aș pleca din România pentru că îmi place enorm limba română. Și nu mă văd gândind, vorbind ori scriind în altă limbă cu aceeași poftă, nu aș avea aceeași relație de prietenie cu cuvintele. Ei, și dacă tot am adus vorba de prietenie, nu mă pot opri din mirare când mă uit la cum e folosită limba română de sute de oameni, ce-mi sunt prieteni virtuali, pe facebook. Deși facebook nu-i twitter, avem de-a face mai degrabă cu o păsărească.

Un exemplu: „Bei lume, bei,  buna dimi!  Frumu zi sa ai! Muah!”

Cum vă sună? Pentru acest „bei”, ce înlocuiește desuetul și bolovănosul apelativ „băi”, am văzut și varianta „bhei”, așa cum „măi” a devenit „mei” ori „mhei” (atât „mei” cât și „bei”, cu sau fără „h”, sunt adesea lungite prin dublarea/triplarea vocalelor, pe post de portavoce ) Nu înțeleg ce e cu „h”-ul și de ce la unii apare și la alții nu. Poate mă lămurește cineva…. Pentru transformarea lui „ă” în „e” am câteva idei, deși trebuie să dau cu banul să aleg varianta câștigătoare:  ține probabil de un soi de amuzament argotic cu care nu mă asortez defel, oricât simț ludic aș avea, ori o veni din tendința de a îndulci sunetul, „ă” fiind – nu-i așa?- mai puțin prietenos decât „e”? Sau poate tocmai pentru că „e” se îmbracă mai rapid decât „ă”, căruia trebuie să-i pui și căciuliță (și mai bine te lipsești de diacritice  pe „pereții” facebookului) și este de preferat „a”-ului, extrem de solicitat, care mai poate stârni și confuzii pe deasupra. Hmmm….

N-ați ales o variantă? Nici eu. Dar nu se face gaură în stratul de ozon dintr-atâta lucru…

Nu-mi plac diminutivele. Prin urmare,  „pisi” , „muțu” , „țuțu” și alte asemenea apelative nu s-au lipit niciodată de mine ori de numele meu. Poate de aceea nu-mi sunt pe plac nici prescurtările, deși le-am folosit cu larghețe și voioșie în vremea studenției, ba chiar și înainte. Cu toții spuneam „profu’/a”, „dirigu’/a”, scriam „lb.rom”, „mate” etc.

Dar când văd acum „dimi”, „frumu”, „mulțu”, „simpa” în vocabularul unor oameni serioși (trecuți binișor de 30 de ani, mulți dintre ei având chiar ca meserie scrisul), mi se bulbucă ochii, mi se pleoștesc urechile și mi se strepezesc dinții. Acu’ ce să zic: oi fi eu prea simțitoare. Parcă și văd comentariile plescăite din buzele tastaturii user-ilor cu pricina: ne alintăm și noi; n-ai tu umor, dragă; de fapt, ridiculizăm o modă etc. etc.

Dincolo de „muțunăreala” asta, există și un fenomen extrem de molipsitor: dacă ne abținem (unii) de la romgleză,  măcar ultimele cuvinte din mesaje/comentarii/statusuri se aștern adânc  în limba lui Shakespeare, ca argument suprem al cosmopolitismului nostru ori ca un soi de parafă a culturii și a studiilor înalte pe care le-avem, că doar nu ne-am tocit degeaba coatele pe băncile școlii și pe banii părinților.

Pe de altă parte, am remarcat și fenomenul, cu efect hilar, al românizării unor englezisme: „nice” a devenit parcă peste noapte „nais”, probabil cu argumentul că tot îl avem cam de demult pe „fain” . Doar n-o să stăm să scuturăm „fain” de praf când uite cu ce forță  lovește „nais” cu frumusețea lui drept în lobul occipital și-n adâncul simț estetic.  Ai nevoie de o pauză? Atunci trebuie să știi că pauza de cafea sau de ceai  e acum „cofi taim” sau „ti breic”.

Ei, lasă că nu-i dracul așa de negru. De fapt nu mai e dracul, că s-a modernizat și el și poate lăsa Carpathian Garden, ieșind naibii în lume, căci îi zicem de-acum „dreaq”.  Ne-am dat dracului, ce mai… și el pe mâna noastră. Parol!

În ciuda dorinței de a prescurta totul, e mult mai interesant, plastic și original și elastic, când îți faci timp să adaugi o coadă cuvintelor ce nu s-au născut cu una. Astfel, „da și „nu” au devenit neaoșele „dap” ori „dep” și „nup” sau „nep”. Modelul? Tot din engleză… că suntem mai șmecheri, nu?

„Muah” (identic, în toate limbile) e un soi de onomatopee pentru pupătura apăsată, iar cu „poop” (cu o rezonanță care trăsnește de creativitate de-ți mută nasul)  se încheie schimburile de mesaje dintre doamne, de regulă, deși am remarcat și bărbați care îl folosesc cu nesaț. Ei, ne-am adaptat, căci dacă pe vremea când latina era o limbă universală, mesajele se încheiau cu „vale„, care înseamnă „să fii sănătos”, astăzi ne aruncăm  „poop” de la obraz.

Recunosc, nu mă deranjează scrisul cu litere mici chiar când începe o propoziție nouă, așa cum nu dau ochii peste cap când văd k” în loc de „ca” ori când lipsesc diacriticele în comentariile de pe net sau în mesajele scurte (SMS). Eu însămi nu  folosesc diacritice când scriu mesaje pe telefonul mobil ori de la computerul meu vechi.

Mi se pare firească dorința de a abrevia cât mai mult,  când timpul e atât de prețios. Dar cele enumerate mai sus nu mai țin de viteza de scriere ori de lipsa timpului, ci, probabil, vin din dorința de a da o identitate nouă limbii române folosite în mediul virtual. Mie nu-mi place păsăreasca asta. Vouă?

Reclame
Categorii:media
  1. ingrideas
    31 martie 2011 la 15:03

    cand frumu, simpa si multu devin cumva o marca personala, mai e cum mai e si nu comentez apetitul pentru acest tip de abordare. dar cand restul poporului si le insuseste si le flutura pe toate tronsoanele in speranta unei originalitati cool brusc castigate, devine dureros.
    dar s-a mai intampla si cu „ma-nclin”-ul lui Moisescu sau „bai doamnelor” lui Exarhu…
    dar poop e genial. ham-ham!

    • 31 martie 2011 la 16:04

      Ei, dacă ar fi vorba de o „marcă personală” poate mi s-ar părea măcar original, dacă nu amuzant. Dar între „prietenii” mei de pe facebook am remarcat că e un fenomen de masă muțunăreala și chițăiala asta… Poate m-am procopsit eu cu cei mai „cool” utilizatori de facebook, mai știi? 🙂

  2. rodiK
    31 martie 2011 la 15:47

    draga mea, mie mi se pare mai grav ca exista oameni cu carente grave de gramatica care scriu in ziare, in reviste sau la TV. prescurtarile sau onomatopeele de pe facebook, mess ori twitter inca nu se folosesc in inscrisuri oficiale, slava Domnului!

    • 31 martie 2011 la 15:58

      Oameni cu carențe grave de gramatică sunt de când lumea… și-or să tot fie, din păcate. Să sperăm însă că acel CNA va fi mai vigilent și ca, în presa scrisă, măcar oamenii de la corectură să mai salveze câte ceva. Când însă nu doar cei tineri, pe care-i pot înțelege, scriu voit „stricat” și le intră în obicei mi se pare trist. Sper să nu fie și grav… cine știe ce DOOM mai apare în curând. Și așa ne-am cam crucit la ultima ediție. Păcat de limba asta frumoasă! Asta voiam eu să spun… nu etichetam ca „gravă” situația. Nu e, poate, nici măcar îngrijorătoare. Doar că sună urât. Cel puțin pentru mine.

  3. 31 martie 2011 la 16:31

    Tocmai m-a sunat cineva și mi-a spus că există și varianta cu „y”, adică: „bey” și „mey”. Câte bordeie….

    Și mai există și cuvintele scrise legat, de genul „crecă” în loc de „cred că”.

    • rodiK
      31 martie 2011 la 21:09

      de „phei” n-ai auzit ?! :)) si chiar eu folosesc „nushce” (in loc de „nu stiu ce”) pe mess! a, si mai scriu „cupla”, in loc de „cu placere” :))

      • 1 aprilie 2011 la 14:31

        Așa, așa: și „phei”, un eufemistic de la „fă”, „fa” sau „făi”. Poate fi găsit în asociere cu „pheato” care înlocuiește „fato”. Și am mai văzut azi unul, pe care cu siguranță îl vom vedea și în tilurile din tabloide, anume: „moamă”. „Câta” (atenție! nu „câtă”), pe post de „ditamai”, e deja frecvent în presa de scandal.

  4. Gabitza
    31 martie 2011 la 20:20

    :))))):)))))…,,creaca” asta m-a dat gata! :)))))

  1. No trackbacks yet.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: